Sediul materiei: Art. 2.321 Cod Civil, Publicația ICC nr. 758 din 01 iulie 2010
Scrisoarea de garanție este o garanție autonomă, care apare reglementată pentru prima dată la nivel național în actualul Cod Civil. Aceasta a fost utilizată și anterior din nevoia de securizare a creanțelor.
La nivel internațional, întrucât acest instrument era folosit frecvent de către instituțiile bancare pentru garantarea obligațiilor. În lipsa unui cadru legislativ general, uzanțele comerciale au fost codificate de Camera de Comerț Internațională de la Paris în Regulile Uniforme privind Garanțiile la Cerere. Ultimul set de regului a intrat în vigoare la data de 01 iulie 2010 (Publicația nr. 758). După cum rezultă din chiar cuprinsul regulilor, dar și din jurisprudența în materie, acestea se aplică doar atunci când Scrisoarea de garanție face trimitere le ele.
Cu toate acestea, având în vedere reglementarea sumară pe care C. civ. o oferă și caracterul de norme dispozitive a acestor reglementări, Publicația nr. 758 ar putea deveni aplicabilă pentru situațiile neprevăzute de părți și de legea internă, în considerarea caracterului de uzanțe a acestor reguli.
Ce este Scrisoarea de garanție?
Potrivit alin. (1) din Codul Civil „Scrisoarea de garanţie este angajamentul irevocabil şi necondiţionat prin care o persoană, denumită emitent, se obligă, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, în considerarea unui raport obligaţional preexistent, dar independent de acesta, să plătească o sumă de bani unei terţe persoane, denumită beneficiar, în conformitate cu termenii angajamentului asumat.”
Scrisoarea de garanție este, de regulă, emisă de către o instituție bancară, acest aspect sporind siguranța recuperării creanțelor de către Beneficiar.
Caracteristicile Scrisorii de garanție
Autonomia Scrisorii de garanție bancară
Caracteristica principală este aceea de garanție autonomă ceea ce însemnă că nu depinde de raportul juridic al raportului juridic preexistent sau de raportul juridic din care rezultă obligația garantată, astfel cum rezultă din art. 2.321 alin. (1) C. civ.
Efectele autonomiei (independenței) scrisorii de garanție: (i) În cazul în care Beneficiarul formulează cererea de plată, Emitentul nu va putea opune excepții aferente raportului obligațional în baza căruia a fost emisă scrisoarea de garanție (nici chiar excepția de neexecutare a obligațiilor de către Beneficiar). (ii) Cesiunea drepturilor și obligațiilor garantate nu atrage, de drept, și transmiterea scrisorii de garanție bancare, ci doar dacă părțile au prevăzut expres acest lucru în cuprinsul scrisorii de garanție.
Caracterul convențional
Acest caracter al Scrisorii de garanție rezultă din faptul că aceasta are natura juridică a unui contract unilateral. Astfel, emitentul este obligat la plata sumei garantate, având calitatea de debitor, iar Beneficiarul are dreptul de a primi suma garantată în condițiile scrisorii de garnție, având calitatea de creditor. Deși Ordonatorul nu este parte a acestui raport juridic el participă la emiterea scrisorii de garanție.
Emiterea Scrisorii de garanție presupune trei raporturi juridice: (i) Raportul juridic dintre creditor (Beneficiar) și debitor (Ordonator) din care rezultă obligația ce se garantează. (ii) Raportul juridic dintre Ordonator și Emitentul Scrisorii de garanței (Ex. un contract de credit). (iii) Raportul juridic dintre Emitent și Beneficiar, care rezultă din Scrisoarea de garanție.
Caracterul necondiționat
Din alin. (2) al art. 2.321 C. civ. rezultă că Scrisoarea de garanție are un caracter necondiționat întrucât obligă Emitentul la plata sumei garantate la prima și simpla cerere a Beneficiarului. Prin cuprinsul scrisorii de garanție bancară se pot prevedea însă și îndeplinirea unor condiții formale (prezentarea unor documente) pentru eliberarea sumei garantate.
Irevocabilitatea
Emitentul nu are posibilitatea de a retrage Scrisoarea de garanție până nu sunt îndeplinite condițiile pentru încetarea acesteia, având astfel un caracter irevocabil astfel cum rezultă și din alin. (1) al art. 2.321 C. civ.
Cererea de plată a sumei garantate prin Scrisoarea de garanție.
Potrivit alin. (2) art. 2.321 C. civ. „Angajamentul astfel asumat se execută la prima şi simpla cerere a beneficiarului, dacă prin textul scrisorii de garanţie nu se prevede altfel.”
Putem desprinde de aici două tipuri de Scrisori de Garanții respectiv scrisoarea de garanție care se execută la prima și simpla cerere și Scrisoarea de garanție care presupune și ale condiții pentru executarea acesteia (documentară).
Scrisoarea de garanție care se execută la prima și simpla cerere.
Deși textul de lege nu prevede o altă condiție decât simpla cerere a Beneficiarului, acesta va trebui să prezinte Emitentului o declarație din care să rezulte nerespectarea obligațiilor de către Ordonator în cadrul raportului juridic de bază pentru care a fost oferită garanția. Declarația are rolul de protecție a Ordonatorului față de posibile abuzuri. Spre exempu, solicitarea garanției deși a fost respectată obligația garantată de către Ordonator.
Potrivit art. 15 din Publicația 758 cererea de plată va fi însoțită de o „ […] declarație a beneficiarului, care să indice în ce sens solicitantul încalcă obligațiile care îi revin în cadrul relației subiacente. Această declarație poate fi în cerere sau într-un document separat semnat care însoțește sau identifică cererea.”
Scrisoarea de garanție care presupune și ale condiții pentru executarea acesteia (documentară).
În cuprinsul Scrisorii de garanție se pot specifica termenii și condițiile în care aceasta se execută. Fiecare condiție pentru a fi valabilă trebuie să corespundă unui document (specificat expres) pe care Beneficiarul ar trebui să îl prezinte în momentul depunerii cererii de plată. (Art. 7 și art. 19 din Publicația nr. 758).
Chiar dacă sunt stipulate anumite condiții pentru executarea garanției, în lipsa identificării documentelor, aceastea nu sunt valabile, întrucât Emitentul nu are posibilitatea analizării faptelor la care fac referire documentele, iar garanția va fi eliberată la simpla cerere a Beneficiarului. (Art. 6 și art. 27 lit. a) din Publicația nr. 758)
Analiza cererii de plată.
Modalitatea concretă de analiză a cererii de plată este prin compararea de către Emitent a cuprinsului Scrisorii de Garanție și documentelor prezentate. În cazul în care există discrepanțe între acestea, cererea de plată va fi respinsă. Emitentul va transmite Beneficiarului o notificare în care va preciza toate discrepanțele identificate. (Art. 24 din Publicația nr. 758).
Termenul pentru analizarea Cererii de plată de către Emitent este de 5 zile. În cazul în care Emitentul nu respectă termenul de 5 zile este decăzut din dreptul de a pretinde că cererea de plată nu constituie o cerere de plată conformă. (Art. 24 lit. f) din Publicația 758) În acest sens a dispus și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 2338 din 10 noiembrie 2019.
Dreptul de regres
Dreptul de regres al Emitentului. Dacă emitentul execută garanția, are posibilitate de a se întoarce împotriva Ordonatorului pentru sumele achitate Beneficiarului. Ordonatorul poate refuza plata dacă Emitentul a făcut plata garanției, deși cererea de plată nu era conformă.
Dreptul de regres al Ordonatorului:
(i) În cazul în care Beneficiarul a executat garanția, deși aceasta nu ar fi fost datorată întucât, spre exemplu, contractul (raportul de bază) este nul, obligația nu era scadentă sau și-a îndeplinit toate obligațiile, Ordonatorul are dreptul de a se întoarce împotriva Beneficiarului pentru sumele executate.
(ii) În cazul în care Emitentul a admis cererea de plată a Beneficiarului, deși aceasta nu era conformă, abuzivă sau vădit frauduloasă, Ordonatorul se poate întoarce împotriva Emitentului pentru sumele executate. Această ipoteză are în vedere varianta în care, spre exemplu, Emitentul (banca), ulterior efectuării plății către Beneficiar, și-a exercitat dreptul de regres împotriva Ordonatorului prin debitarea contului acestuia.
Când Scrisoarea de garanție este titlu executoriu?
Potrivit Deciziei nr. 43/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2279 și a art. 2321 din Codul civil, coroborate cu art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, scrisoarea de garanție emisă de o instituție de credit constituie titlu executoriu numai dacă aceasta este emisă în garantarea unui contract de credit.” (Sursă http://www.scj.ro)