Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat dacă starea de temere provocată de riscul continuu de a suporta consecințele averierii unei conducte magistrale de apă ce subtraversează imobilul vândut poate fi asimilată unui viciu ascuns al bunului prin raportare la dispozițiile art. 1.707 C. civ.
În urma analizei, ICCJ a hotărât casarea deciziei instanței de apel care a rețiunt că starea de temere provocată de riscul de avariere, distrugere a construcției și punerea vieții în pericol din această cauză reprezintă un viciu deosebit de grav.
Pentru a putea dispune astfel s-a reținut că viciul care afectează bunul este un defect fizic al acestuia ce îl face impropriu utilizării potrivit destinației sale sau îi diminuează valoarea. Starea de temere reprezintă un element subiectiv de percepere a realității și nu reprezintă un defect fizic al bunului care afectează modalitatea de utilizare a accestuia și ar putea fi evaluat din punct de vedere tehnic, prin urmare, neputând fi asimilat unui viciu ascuns.
Totodată, se mai reține că viciul ascuns ar putea fi reprezentat de subtraversarea imobilului de către conducta magistrală de apă în măsura în care acest aspect conduce la utilizarea improprie a imobilului sau o diminuare a valorii acestuia, deficiențe ce trebuie stabilite în concret prin stabilirea din punct de vedere tehnic, constructiv și funcțional a consecințelor de utilizare a bunului raportat la situația de fapt din speță.
I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 1062 din 4 iunie 2020